Prezenta serie de intalniri ia in considerare trei domenii principale ale pregatirii si comunicarii unui mesaj biblic: 1. caracterul mesagerului, apoi 2. etapele si cerintele studiului biblic, si in al treilea rand, 3. repere majore ale comunicarii cu ascultatorii. Pentru a urmari mai in detaliu aceste domenii dati click pe domenii principale.
Studiul nostru va parcurge o serie de subiecte care sunt listate mai jos.
Lectia no.1 Exista patru elemente principale care trebuie luate in discutie atunci cand citesc un pasaj biblic si doresc sa prezint cateva indemnuri din el (indemn la rugaciune, scurt mesaj, predica, studiu biblic, conferinta etc.). Le putem denumi si enumera astfel: a. analiza textului (exegeza), b. interpretare si perspective contemporane (hermeneutica), c. comunicarea (prezentare aplicativa) si d. contextualizarea spirituala in rugaciune, in prezenta lui Dumnezeu. Din etapele b; c; si d, apar aplicatiile si indemnurile practice. Pasii (a) si (b) reprezinta un studiu de observatii pe text si intelegere. Pasul (c) este despre adaptare culturala la auditoriu si comunicare. Pasul (d) este despre ajustarea vietii tale spirituale la voia lui Dumnezeu si la realitatea bisericii in care te afli. Parcurgerea acestui pas te va tine smerit, spiritual, actual si relevant.Intrebare 1: ai folosit acesti patru pasi in mesajele pregatite pana acum?
Intrebare 2: ti-ai acordat viata spirituala la ascultarea de Domnul, conform pasului (d)? Aici este un test de caracter. Aici apar aplicatiile serioase ale textului si entuziasmul de a prezenta un mesaj care are importanta.
Lectia no.2
Analiza textului (exegeza) se face cu mare atentie la urmatoarele etape: a.paragrafare - delimitarea pasajului, b. analiza contextului istoric si a co-textului biblic, c. observarea structurii logice (sintactice) si a vocabularului folosit (cuvinte generale, termeni cheie, cuvinte repetate), d. conturarea mesajului primar al textului (ideea exegetica). Intrebarea de explicare a mesajului primar al pasajului este prima intrebare explicativa, anume "ce a dorit autorul sa-i spuna cititorului primar"? Un raspuns bun la aceasta intrebare inseamna ca ai inteles incotro "bate" autorul uman si divin in acel pasaj, scopul sau intentia autorilor cu acel pasaj, in acea carte a Bibliei, din care face parte pasajul. Inseamna ca ai stabilit mesajul primar (exegetic) al textului.Lectia no.3
Interpretarea si punerea in perspectiva contemporana a mesajului unui text reprezinta o dezvoltare mai profunda a intelegerii textului. Intrebarea de interpretare este a doua intrebare explicativa, care este "ce inseamna astazi pasajul biblic scris cu 2000-3000 de ani in urma?" . Adica, ce inseamna pasajul pentru cititorul contemporan al Bibliei? Aici, de fapt, se pune intrebarea, care este intentia Duhului Sfant, ca autor divin, si - probabil - si a autorului uman (intre timp, a murit si este cu Domnul), pentru omul credincios de astazi (sau, posibil, si pentru cel pe cale de a deveni credincios etc.).Intelesul de astazi trebuie sa fie in buna corespondenta cu intelesul de altadata, altfel apare o primejdia mare de intepretare gresita. Intelesul de astazi poate fi insa si un pic diferit, fie mai bogat, fie mai sarac, avand in vedere ca intre situatia de atunci si situatia de astazi au aparut multe schimbari. Astfel, trebuie sa fim atenti la a. aplicatii permanente, b. aplicatii variabile / culturale, c. simboluri, d. realitati schimbate, e. perspective profetice sau escatologice, f. importanta genului literar, g.importanta elementelor literare (scena, personaje, dialog, punct culminant, concluzii, poezie, crezuri, proverbe, comparatii, paralelisme interne etc.). Un raspuns bun la intrebarea de interpretare a pasajului (intrebarea hermeneutica), inseamna ca ai inteles semnificatia contemporana a pasajului biblic.
Sa privim la cateva exemple:
Psalmul 23
Tit 3.12-14
Tit 1.10-14
1 Timotei 6.11-14
Matei 25.1-13
Ioan 8.1-13
Marcu 5.1-20.
Matei 6.9-13, Luca 11.1-5.
Matei 4.1-11, Luca 4.1-14
Tema:alegeti un pasaj din lista, si un alt text, dupa cum doriti din Biblie si puneti prima si a doua intrebare explicativa de analiza a textului. Apoi, scrieti raspunsurile potrivite la fiecare, adica mesajul primar si dupa aceea, semnificatia contemporana. Notati ce observatii ati facut asupra textului. Folositi unul din pasaje la un mesaj catre frati, in Biserica dupa ce ati facut o schema de prezentare si dupa ce v-ati rugat cautand calauzirea si lumina Duhului pentru aplicatii.
Lectia no.4
Genul literar este important. Genul literar este important pentru intelegerea unui pasaj biblic. Exista genuri literare majore, precum si subgenuri literare (zicala, proverbul, crezul, anecdota, parabola, minunea memorabila). Ne vom referi in continuare la cateva din genurile literare majore:a. In cazul genului poetic, suntem atenti la figurile de stil folosite (comparatii, metafore, paralelisme, imagini). Cartile care corespund acestui gen sunt Psalmii si Cantarea Cantarilor.
b. In cazul genului poetic-profetic-apocaliptic suntem atenti la imagini, la personaje si simboluri, la timpurile de implinire a profetiei, la codurile de animale, culori sau numere.
c. In cazul genului poetic-sapiential - acesta este o forma a genului poetic si cuprinde creatii literare cum sunt proverbele, parabolele si tratatele de intelepciune (Proverbe, Eclesiastul, parabolele, declaratiile de crez din NT: "adevarat este cuvantul care spune..."), suntem atenti la capitole sau pasaje asemanatoare sau in contrast, la felul in care ideile se succed in capitolul studiat. Solomon atrage atentia ca proverbele sunt ca niste cuie care vin de aceeasi fabrica sau aceeasi marca si desi sunt separate se aduna impreuna ca sa dea o invatatura puternica ("cuvintele inteleptilor sunt ca niste bolduri; si, stranse la un loc, sunt ca niste cuie batute, date de un singur stapan", Ecl. 12.11). Asadar, trebuie sa observam conexiunile si inrudirea proverbelor si a cuvintelor intelepte.
d. In cazul genului explicativ (discursiv, epistolar) suntem atenti la desfasurarea argumentului (conectori logici, idei, propozitii principale si secundare).
e. In cazul genului narativ (cronici de multe feluri, carti istorice, evanghelii, Faptele Apostolilor, cartile care expun legile Domnului date pe Sinai), trebuie observate atent subiectul, contextul, personajele, dialogurile, comentariile autorului (explicatii, precizari), structura si integrarea ei in planul general al naratiunii cartii. O intrebare importanta in acest este: ce am pierde daca din aceasta carte, acest pasaj, istorisire, explicatie nu ar mai fi?
f. In cazul genului kerugmatic (proclamator, declarativ, homiletic), el se intalneste in predicile lui Isus si ale apostolilor sau prezbiterilor si diaconilor, ori ale evanghelistilor din NT. Aici trebuie tinut cont, neaparat, de contextul predicii, de continutul ei, de structura ei, de temele ei, precum si de legaturile cu alte predici, sau cu alte mesaje asemanatoare din evanghelii ori Faptele Apostolilor. Apare si notiunile de intentie locala a lui Hristos, la momentul predicii, de intentie generala istorica - pana in generatia noastra, si de intentie locala - sau generala - a autorului cartii, care a redat predica respectiva. Astfel, se poate observa un stil caracteristic de redare a predicilor la Matei, Luca, Marcu, Ioan, in cazul predicilor lui Isus, Pavel, Petru, Stefan, etc. De asemenea, acest gen poate cuprinde sub-genuri cum ar fi parabolele, dezbaterea, certarea, invatatura, cantarea de lauda.
Auditoriul si adaptarea la auditoriu sunt importante.
Adica, ascultatorii si adaptarea la ascultatori sunt importante. Prezenta si felul ascultatorilor (varsta, starea sociala, sarbatorile anului, oboseala sau odihna, tristetea sau bucuria etc.) ar trebui sa ne conduca la modificarea sau ajustarea prezentarii mesajului. Ce fel de introducere, exemple, aplicatii dai din pasajul studiat, in functie de ascultatorii prezenti la inchinare? Alege un pasaj biblic, studiaza-l, pregateste mesajul apoi gandeste-te cum ar trebui adaptat daca te adresezi membrilor bisericii, in general, sau tinerilor, sau copiiilor, sau familiilor tinere, sau cuplurilor in varsta? Pregateste doua mesaje din unul si acelasi text, dar adresate unui auditoriu diferit.
Teme de analiza si discutii:
Pasaje de gen narativ: Marcu 5.1-20, Marcu 9.1-9, 1 Samuel 27-30.